„Cere și ți se va da” – Partea I

Limbajul pozitiv și vizualizările

Cere și ți se va da”...cu toții am auzit această vorbă. Însă câți dintre noi știm CUM să cerem?

Mulți ani din viață nu am avut nicio idee despre cum să conlucrez cu Universul pentru a manifesta intențiile și obiectivele mele. Am urmat calea convențională, arhicunoscută ... „Dă Doamne!”

De ce nu suntem învățați cum să manifestăm în viața noastră ceea ce ne dorim este o discuție în sine și nu am să intru aici în acest subiect. Ceea ce vreau să împărtășesc cu voi sunt lecțiile pe care le-am învățat și pe care le-am pus în practică despre CUM să cer așa încât Universul să răspundă cu ușurință dorințelor mele.

Și pentru că știți că sunt pasionată de limbaj, am să încep cu acest aspect și cu felul în care oamenii cer lucruri. Am mai scris despre acest subiect, însă, simt să adresez din nou subiectul, pentru că, din punctul meu de vedere, este critic modul în care ne exprimăm – o consecință a modului în care gândim și ne vorbim în capul nostru.

Foarte mulți oameni nu ajung să își împlinească dorințele, pentru că au preluat de mici negația ca tipar de gândire. Și, cu siguranță, dacă vă uitați la propriile gânduri și la modul în care vă exprimați, sau la modul în care cei din jurul vostru se exprimă, veți observa cât de mult oamenii „NU (mai) vor”.

Ei bine, acest „NU (mai) vreau” este unul dintre motivele pentru care oamenii rămân blocați exact în situațiile sau circumstanțele pe care vor să le schimbe. De ce?

În primul rând, pentru că atenția, adică acolo unde ni se duc gândurile – conștiente sau neconștiente, este energie creatoare și acolo unde ne îndreptăm atenția, fizica cuantică ne arată prin experimentul cu cele două fante, că acolo creăm realitatea pe care o experimentăm. Pentru că fiecare gând al nostru este un impuls de energie care face ca materia să se densifice și cu cât mai mare este frecvența anumitor gânduri, cu atât mai multă energie este pusă în materializarea acelor gânduri.

Apoi, așa cum am mai scris, subconștientul este o minte a acțiunii. Ea nu înțelege negația. Așadar, atunci când vom exprima ceea ce NU ne dorim, ceea ce va ajunge de fapt la subconștient este că acela este lucrul pe care îl vrem.

„Nu mai vreau jobul astă” va fi înțeles „Mai vreau jobul astă”. „Nu mai vreau să sufăr în relații” va fi înțeles „Mai vreau să sufăr în relații”. Și tot așa, înțelegeți principiul.

Așadar, pentru a atrage în viața noastră lucrurile pe care ni le dorim, trebuie să ne gândim la acele lucruri, pentru a duce energia creatoare (atenția) în direcția aceea de manifestare.

Acesta ar fi, să zic așa, primul nivelul de conștientizare – să formulăm ceea ce ne dorim în termeni pozitivi. Pentru unii oamenii am observat că acest lucru poate fi o provocare, așadar iată câteva exemple simple:

În loc de „Nu mai vreau acest loc de muncă” putem spune „Vreau un loc de muncă împlinitor, unde să simt că îmi aduc contribuția, unde să mă simt apreciată, unde să simt că ceea ce fac conduce la creșterea și dezvoltarea mea profesională și personală.”

În loc de „Nu mai vreau să fiu rănit(ă) în relații” putem spune „Vreau o relație armonioasă, împlinitoare, în care să fiu acceptat(ă) pentru ceea ce sunt, în care să ne susținem reciproc spre creșterea și dezvoltarea emoțională, mentală, spirituală a fiecăruia.”

Așadar, vorbiți-vă și vorbiți celor din jurul vostru despre CEEA CE VREȚI.

Al doilea nivel de conștientizare, superior primului, vine atunci când înțelegem că și a spune „VREAU” presupune, de asemenea, că acel lucru pe care îl vrem „LIPSEȘTE”.

„Vreau iubire” = iubirea lipsește; „Vreau înțelegere” = înțelegerea lipsește; „Vreau susținere” = susținerea lipsește

Prin urmare, gândurile noastre fiind îndreptate tot spre lipsă, tot lipsă vom genera.

Și atunci, cum ar trebui să ne exprimăm?

Răspunsul este pe cât de simplu, pe atât de profund – cu recunoștință, ca și cum acel lucru pe care ni-l dorim deja există în viața noastră.

În loc de „VREAU iubire” să fim RECUNOSCĂTORI pentru toată iubirea care ne înconjoară, căci suntem iubiți infinit de Creator și întreg Universul vrea să conlucreze pentru ca noi să trăim în armonie, bunăstare și abundență.

În loc de „VREAU înțelegere” să mulțumim și să fim recunoscători pentru toată înțelegerea de care ne bucurăm, căci în primul rând noi suntem cei care putem și ar trebui să ne oferim cea mai multă înțelegere.

În loc de „VREAU susținere” să fim recunoscători pentru toată susținerea pe care o avem din partea Universului și pentru că avem în noi deja toate resursele pentru a manifesta orice ne dorim în viața noastră.

Așadar, cea mai eficientă cale de a conlucra cu Universul pentru a obține ceea ce ne dorim este să fim recunoscători și să trăim ca și cum acel lucru există deja în viața noastră, căci orice apreciem în viața noastră se apreciază, adică sporește, se amplifică.

Și iată că, la modul concret, există și tehnici pe care le putem utiliza în acest scop. Despre două dintre ele vreau să vă vorbesc acum.

Prima este tehnica vizualizării. Cu siguranță mulți dintre voi ați auzit de folosirea afirmațiilor pozitive și poate unii dintre voi chiar le-ați folosit. Unii cu mai mult succes, alții cu mai puțin, sau deloc.

Lucrând la corectura cărții „Jocurile Zeilor și ale Oamenilor”, a treia carte a minunaților autori Vladimir și Valeria Dubkovskye, carte pe care nu am cuvinte suficiente să v-o recomand, am citit la un moment dat despre vizualizări și am realizat că am folosit, intuitiv, foarte mult această tehnică, deși nu am citit despre ea. A venit cumva ca o consecință a tuturor lucrurilor pe care le-am învățat în ultimii ani.

Prima dată când am folosit conștient vizualizarea (căci la nivel inconștient facem constant vizualizări – însă nu cele mai benefice pentru noi) a fost în anul 2013, în timp ce mă îndreptam, alături de soțul meu, spre o stațiune unde aveam să ne petrecem weekendul. Pe drum cerul era înnorat și prognoza era una foarte sumbră – ploi tot weekendul. Uitându-mă spre muntele către care ne îndreptam, care se vedea acoperit de nori gri, i-am spus soțului meu, recunosc, mai mult ca o joacă:

„Hai să vizualizăm cum toți norii ăștia gri se sparg și printre ei vedem razele de soare cum strălucesc și vezi cu ochii minții de ce vreme frumoasă ne vom bucura în acest weekend. Vezi munții aceia învăluiți în lumina soarelui și nori albi și pufoși trecând sporadic pe cer și simte acum cât de bine ne vom simți în acest weekend.”

Nu știu soțul meu cât a intrat în joc, însă eu am făcut cu toată ființa mea acea vizualizare. Și pe măsură ce ne apropiam de muntele unde se afla stațiunea, norii au început să se spargă și primele raze și-au făcut apariția. Rezultatul final – un weekend absolut minunat, cu o vreme absolut splendidă.

Aceea a fost prima mea experiență de vizualizare conștientă și, recunosc, că nu am crezut că vremea de care ne-am bucurat a fost în totalitate rezultatul exercițiului meu de vizualizare.

Însă curiozitatea m-a împins să perseverez în acest exercițiul de a vizualiza vreme senină, frumoasă, cu cer albastru, cu razele de soare căzând pe pământ și în alte situații, iar acum știu, fără vreo urmă de îndoială, că acest lucru este absolut posibil si pe deplin real.

 

Continuarea în partea a doua 😊.

Îți mulțumesc. Te iubesc.

Peace of the I

Previous
Previous

Moștenire de familie

Next
Next

„Cere și ți se va da” – Partea II