AICI & ACUM

TIMPUL – un construct mental...

Adesea aud în jurul meu oameni plângându-se că nu au timp, că timpul nu le este suficient pentru a face tot ce își doresc, că dacă ar avea ziua mai multe ore, sau dacă ar putea să mai găsească niște timp pentru a face tot ce au pe listă, că este timpul pierdut, că a trecut timpul să facă anumite lucruri, etc.

O astfel de discuție m-a inspirat să împărtășesc cu voi viziunea mea asupra timpului.

Pe scurt, pentru mine timpul nu există...

Ce vreau să spun prin asta? Și eu mă orientez în timp și folosesc timpul ca pe un instrument, pentru a îmi programa activități, însă în adâncul ființei mele simt că timpul, de fapt, nu există. Că este doar un construct al minții umane, care a fost deturnat de la rolul lui inițial, acela de a ne oferi o orientare în înșiruirea evenimentelor din viața noastră și a ajuns un fel de tiran ce ține oamenii captivi într-o stare de frică, anxietate, neliniște, agitație.

Și atunci, ce există de fapt? Mi-am pus și eu această întrebare la un moment dat și răspunsul a venit  atât de minunat în cartea The Law of One – Te RA Material.

Nu există timp. Există doar o acumulare de momente prezente.

Am înțeles, în urma mai multor informații acumulate, că trecutul și viitorul nu există și că există doar momentul prezent, însă acest mod de a exprima timpul – o acumulare de momente prezente – a venit ca o revelație pentru mine.  

Înțelegerea că există doar momentul prezent a venit în urma mai multor ani de studiu. Programarea Neuro-Lingvistică m-a ajutat să înțeleg faptul că subconștientul și, implicit, corpul, nu percep trecutul sau viitorul, ci doar momentul prezent.

Ce vreau să spun cu asta? Subconștientul nu face diferența între real și imaginar și tot ce este în trecut sau în viitor este imaginar. Prin urmare, atunci când proiectăm în viitor, sau când trăim în amintirile trecute, corpul va experimenta acele proiecții sau amintiri ca și cum ele s-ar întâmpla în momentul prezent. Astfel, în corp se va declanșa o anumită biochimie, specifică proiecțiilor sau amintirilor. Și cu cât scenarita din capul nostru va fi mai acută, cu atât mai intensă va fi reacția organismului.

Pentru a înțelege la ce mă refer, vă invit să faceți un mic exercițiu.

Așezați-vă comod, într-un loc unde să nu fiți deranjați pentru 15-20 de minute. Respirați încet și profund de câteva ori și relaxați-vă corpul. Apoi, amintiți-vă o întâmplare neplăcută din viața voastră. Alegeți o întâmplare de o intensitate mică-medie. Pe o scară de la 1 la 10, unde 1 este cel mai puțin neplăcută și 10 extrem de neplăcută, alegeți o întâmplare de un 4 sau 5, maxim 6. Revedeți cu ochii minții acea întâmplare în cât mai multe detalii puteți – unde vă aflați, cine mai era cu voi, ce moment din zi era, cu ce erați îmbrăcat, ce sunete sau auzeau, ce imagini vedeați, ce era în jurul vostru, simțeați frig sau căldură, erau soare sau înnorat, etc. După ce ați revăzut acea amintire, preț de 2-3 minute, fiți atenți acum din nou la corpul vostru și căutați să observați ce modificări s-au produs în starea voastră. Cum vă simțiți corpul acum? Cum este respirația? S-a modificat postura corporală? Cum vă bate inima? S-a modificat cantitatea de salivă din gură? Cum vă simțiți mușchii corpului?

Apoi, ridicați-vă de unde sunteți așezați și scuturați-vă mâinile și picioarele, numărați până la zece și fredonați o melodie.

Așezați-vă din nou și respirați de câteva ori. Acum veți face același exercițiu, însă pentru o întâmplare fericită din viața voastră. Amintiți-vă o astfel de întâmplare pe care ați trăit-o în viața voastră. Cu cât mai intensă cu atât mai bine. Revedeți cu ochii minții acea întâmplare până la cel mai mic detaliu pe care vi-l puteți aminti. Ce vârstă aveați, mai era cineva alături, ce moment din an era, cum era vremea afară, cum erați îmbrăcați, ce se auzea în jurul vostru, ce vedeați, ce gustați, ce miroseați? Amintiți-vă intensitatea stimulilor din jurul vostru și mai ales ce simțeați în corp. Revedeți această întâmplare preț de câteva minute, apoi observați-vă corpul. Care este starea cum? Cum vă simțiți corpul? Cum este respirația? Cum sunt bătăile inimii? Cum va simțiți mâinile și picioarele? S-a modificat cantitatea de salivă din gură?

Sunt sigură că veți putea simți diferența între cele două stări pe care le-ați generat în prezent prin amintirea unor întâmplări trecute.

Acest exercițiu are un dublu scop.

Primul scop este de a vă arăta că ceva ce nu este real, nu se întâmplă în acest moment, este trăit de către corp ca și cum s-ar întâmpla în momentul prezent. Acest lucru demonstrează incapacitatea subconștientului de a face diferența între trecut și prezent. Pentru el există doar momentul prezent. Subconștientul nu înțelege faptul că de la acea amintire a trecut timp, poate chiar foarte mult timp, ci retrăiește totul ca și cum se întâmplă acum și declanșează în corp o stare specifică. Același lucru este valabil și pentru proiecțiile în viitor.

Al doilea scop al acestui exercițiu este acela de a vă ajuta să înțelegeți ce presiune uriașă puneți pe corpul vostru atunci când nu sunteți prezenți și trăiți în amintirile trecute ale traumelor și suferințelor experimentate, sau în proiecțiile viitoare generate de programele de frică. În aceste situații, veți menține corpul într-o stare de stres, în care o bio-chimie specifică este generată, bio-chimie ce include mulți hormoni de stres – epinefrine, nor-epinefrine, cortizol. Iar pe termen lung, acest lucru va face ca în corp să apară stările de boală.

Așadar, cât de prezenți sunteți în viața voastră și cât de mult stres generați în corpul vostru prin scenariile mentale ale trecutului sau ale viitorului?

Cum ar fi să vă opriți și să trăiți cu recunoștință momentul prezent, cu toate darurile lui? Faptul că respirați este cel mai mare dar. Din această stare de prezență putem simți cum orice este posibil, viitorul este deschis și este reprezentat de o infinitate de posibilități, iar trecutul este eliberat.

Atunci când trăim în proiecțiile viitorului sau în amintirile trecutului pierdem un lucru foarte important, clipa prezentă...care este singurul moment în care putem cu adevărat să acționăm. Putem să schimbăm ceva în viața noastră, să ne transformăm paradigmele, credințele și valorile, doar aici și acum și nu poate „cândva în viitor”. Cândva în viitor, poate voi ajunge și eu acolo, sunt doar tărăgănări, o fugă de responsabilitate și de a acționa în momentul prezent. Sunt scuze pentru a ne eschiva în momentul prezent din a recunoaște și elibera rănile și suferințele care ne împiedică să manifestăm în viața noastră sănătate, vitalitate, abundență, prosperitate, relații armonioase.

O modalitate simplă prin care putem să ne readucem în prezent este aceea de a ne opri și a ne întreba „Cât este de real ceea ce este în minte mea, pentru aici și acum?”

Dacă vom face acest exercițiu vom observa că în 95% din cazuri, sunt doar proiecții sau amintiri, care ne împiedică de fapt să realizăm un lucru foarte important – să fim prezenți în această clipă, singura cu adevărat reală. Se întâmplă în acest moment acum și aici toate acele proiecții din viitor? Se mai întâmplă aici și acum toate acele experiențe din trecut?

Cum ar fi să realizați cu voi nu mai sunteți în acest moment prezent – singurul real – persoana care a experimentat acele traume și suferințe?

Cum ar fi să conștientizați că aici și acum sunteți o altă versiune a voastră?

Cum ar fi să conștientizați că aveți deplina capacitate de a alege în fiecare moment al vieții voastre ce versiune de voi vreți să manifestați?

Cum ar fi să vă opriți și să simțiți că acum și aici aveți în voi deja toate resursele necesare pentru a crea orice versiune de voi vă doriți, versiune care să primească cu acceptare, iubire, compasiune și încredere darurile momentelor prezente ce vor urma?

A trăi prinși în iluzia timpului ne ține captivi într-o cursă nebună, în care trebuie să planificăm pentru viitor de frica lucrurilor trăite în trecut.

Amintiți-vă că atenția este un instrument de creație, ea fiind energie pură. Și acolo unde ne îndreptăm atenția, ne îndreptăm energia. Și cu cât canalizăm mai multă energie într-o direcție cu atât îi dăm multă formă în această realitate pe care o experimentăm prin cele 6 simțuri pământești. Dacă energia voastră este investită în proiecțiile viitoare, generate de programele de frică din trecut, ce rezultate credeți că veți manifesta în viețile voastre?

Așadar, cum ar fi să simțiți că timpul nu există și că acum și aici este cel mai profund dar pe care Universul vi l-a dăruit? Cum alegeți să acționați acum și aici?

Îți mulțumesc. Te iubesc.

Peace of the I