NU AM TIMP… sau capcana „zonei de confort”

De când lucrez cu oamenii, fie ca este vorba de Cele 5 Legi Biologice, de uleiuri esențiale, Coaching sau consiliere pentru dezvoltare personală am observat anumite aspecte care influențează în mod decisiv rezultatele pe care oamenii le obțin în îndeplinirea intențiilor lor.

Și unul dintre cele mai importante aspecte pe care l-am remarcat este dificultatea oamenilor de a ieși din zona de confort, care foarte des se traduce în „NU AM TIMP!”.

Dar ce este mai exact această zonă de confort?

Zona de confort este acel spațiu mental în care lucrurile ne sunt familiare, în care credem că putem anticipa ce se va întâmpla și în care ne simțim în control, fapt ce ne dă un sentiment de siguranță. Însă este un sentiment fals de siguranță ce ascunde o capcană, căci în zona de confort rămânem la fel și nimic nu se schimbă, în timp ce creșterea și evoluția pot avea loc doar atunci când ieșim din această zonă, când ne extindem orizonturile și ne transformăm percepția asupra lumii.

Am auzit de multe ori acest nu am timp și pot să vă spun că, fără excepție, oamenii care nu au timp nu au nici rezultate și nici parte de schimbări în viața lor.

Acest nu am timp este doar o formă de eschivare de la a acționa cu adevărat în sensul transformării programelor subconștiente ce ne influențează decisiv realitatea pe care o manifestăm.

Și poate că unele persoane vor spune, dar eu chiar nu am timp, am atâtea de făcut – jobul (nu întâmplătorul îl menționez primul), casa, soțul, copiii, prietenii, părinții, responsabilitățile, etc.

Dar tu, TU unde ești în toate această înșiruire de obligații și responsabilități? Pentru sufletul și trupul tău cine vrei să aibă timp?

Nevoile ființei umane depășesc cu mult sfera materialului. Pe lângă nevoile primare ce țin de trup – hrană, apă, un acoperiș deasupra capului, haine cu care să ne îmbrăcăm, avem o serie întreagă de nevoi ce țin de sufletul nostru. Și când uităm de ele, sau nici nu știm că ele există, atunci balanța se dezechilibrează și în mod automat aceste dezechilibre se manifestă în toate planurile vieții noastre – sănătate, relații, abundență, împlinire, sentimentul că avem un sens și un scop în viață.

Te invit să reflectezi asupra modului în care aloci această prețioasă resursă – timpul tău. Cât timp aloci fiecărui taler, anume materialului, preocupându-te de nevoile materiale și de grijile de zi cu zi și cât timp aloci sufletului și nevoilor lui? Cât de mult te pui pe tine pe primul loc și cât de bine înțelegi faptul că ești cea mai importantă persoană din viața ta? Cât de mult îți umpli ție paharul ca să ai de unde să oferi și altora din supra plinul tău? Și, mai important, cum și cu ce umpli acel pahar?

Nu am timp este doar o formă de a fugi de schimbare, de a fugi de asumarea responsabilității că ceea ce experimentezi este propria ta creație. Nu am timp înseamnă frica de ce se află în afara cutiuței pe care o cunoști. Nu am timp înseamnă că deși nu îți este bine unde ești acum, măcar ști despre ce este vorba și te simți în „control”.

O altă traducere a acestui „nu am timp” este „acest lucru nu este în lista mea de priorități”. Căci, fără nicio urmă de îndoială, oamenii vor găsi întotdeauna timp pentru lucrurile cărora le acordă importanță și pe care le pun în vârful listei lor de priorități. Ceea ce este, însă, interesant de înțeles este modul în care aceste priorități sunt stabilite și cum ajung anumite lucruri în vârful listei. Oamenii vor acorda mai multă importanță și vor acorda adesea prioritate acelor lucruri care nu sunt congruente cu valorile pe care le susțin la nivel declarativ.

Și iată un exemplu care să clarifice la ce mă refer prin această incongruență. Am întâlnit adesea oamenii care declară că familia reprezintă una dintre cele mai mari valori ale lor și, cu toate acestea, petrec extrem de puțin timp împreună cu familia, își văd copiii seara sau în weekenduri și atunci când merg în câte un concediu. Iată deci cum valoarea familie, ce la nivel declarativ este poziționată în vârful listei de valori, în realitate, nu este o prioritate. Prioritară, în astfel de situații, este o altă valoare și anume banii.

Prin urmare, un exercițiu foarte folositor pe care îl putem facem fiecare dintre noi este să comparăm valorile pe care le susținem ca fiind prioritare cu acțiunile pe care le întreprindem zi de zi și să vedem cât de mult acțiunile noastre reflectă valorile pe care le prețuim.

În acest sens, următorul exercițiu poate fi de ajutor. Luați o foaie de hârtie, împărțiți-o în două coloane și:

1.       În prima coloană treceți răspunsurile la următoarele întrebări: „Ce este important pentru mine în această viață? Care sunt principiile și valorile mele? Care sunt intențiile mele în acest moment pentru viața mea?”.

2.       În a doua coloană treceți răspunsurile la următoarelor întrebări: „Unde îmi investesc timpul în fiecare zi? În ce activități îmi consum această resursă? Ce rezultate (materiale și nemateriale) îmi aduc acțiunile/activitățile în care îmi investesc timpul”. Faceți o analiză obiectivă a activităților de zi cu zi și vedeți cum alegeți să vă folosiți timpul și notați-le pe o hârtie. Căci da, este întotdeauna o alegere și ea este întotdeauna a noastră. Și alegerile acestea pe care le face pornesc din prioritățile pe care ni le stabilim în viața noastră. Iar modul în care ne stabilim prioritățile în viața noastră derivă din programele subconștiente pe care le-am înregistrat de-a lungul vieții.

3.       Comparați apoi răspunsurile la primul set de întrebări cu răspunsurile la al doilea set de întrebări. Ce rezultă? Ce faceți mai exact cu timpul pe care îl aveți? Cât de mult investiți timpul pe care îl aveți în acord cu valorile voastre, cu intențiile voastre superioare, cu obiectivele și scopurile voastre? Cât de mult sens aduc în viața voastră acțiunile în care vă investiți timpul zi de zi?

Acest exercițiu socate adesea la lumină faptul că modul în care ne investim timpul pe care îl avem și ceea ce ne dorim în viață sunt într-o contradicție totală. Spre exemplu vrem un job care să ne aducă împlinire și satisfacție însă folosim timpul pe care îl avem mergând la un job care ne stoarce de energie. Vrem o relație armonioasă și semnificativă cu partenerul însă investim timpul pe care îl avem predominant în afara relației. Vrem să fim sănătoși, să ne simțim în armonie cu noi înșine, însă investim timpul pe care îl avem pentru a îi mulțumi pe alții și tot așa.

Veți realiza că de fapt nu timpul este cel care vă lipsește, ci determinarea și curajul de a ieși din zona mentală în care sunteți, din acea zona de confort în care, așa cum spuneam, vă simțiți în control și în siguranță.

Așadar, în realitate, nu aveți nevoie să găsiți mai mult timp, aveți nevoie să vă regândiți prioritățile și să găsiți curajul de a ieși din zona de confort pentru a vedea și transforma programele și meta-programele conștiente și subconștiente ce vă guvernează viața, mai ales sistemul interior de credințe și valori, căci acesta este cel care determină toate atitudinile, comportamentele și acțiunile voastre și deci, implicit, și modul în care vă folosiți timpul pe care îl aveți.

În momentul în care începem să lucrăm la sistemul interior de reprezentare a realității vom observa, cu uimire, cum timpul se transformă și pare că se dilată și va fi el la dispoziția noastră și nu noi sclavii lui.

Am trecut personal prin acest proces și am putut observa prin experimentare directă cum se schimbă timpul pe care îl am la dispoziție, în momentul în care eu încep să îmi transform sistemul interior de credințe și valori prin care îmi reprezinte lumea exterioară. Am lucrat ani buni în corporații fără să am timp de mai nimic altceva în afară de muncă. Statul peste program, uneori puteau să treacă și 36 de ore și să nu ajung acasă, era regula și nu excepția, iar puținul timp ce îmi mai rămânea îl alocam relației, prietenilor, grijii pentru spațiul în care locuiam.

Însă pentru sufletul meu, nu mai rămânea nimic. Și eram complet nefericită.

Niciuna din sferele vieții mele nu funcționa cum mi-aș fi dorit și asta pentru că efectiv nu știam că mie ar fi trebuit să îmi aloc cu prioritate timpul – timp să învăț despre cine sunt eu cu adevărat, timp să învăț despre cum funcționez eu cu adevărat ca ființă complexă, multidimensională, timp să aflu și să înțeleg cum este cu adevărat construită această realitate și care sunt mecanismele prin care eu o percep și mi-o reprezint, care sunt adevăratele principii și legi ce guvernează acest Univers, timp să înțeleg ce sunt și cum se construiesc relațiile umane armonioase, timp să învăț care sunt lucrurile care contează cu adevărat în viața mea, timp să mă descopăr pe mine cea adevărată, ascunsă sub toate programele subconștiente preluate, timp să îmi descopăr esența și ce am eu de dat și oferit acestei lumi și, bineînțeles, timp să pun în aplicare toate acele lucruri pe care ar fi trebuit să le învăț și descopăr.

Însă pentru mine dezvoltarea personală era un subiect complet străin și o bună parte din viață, conform programelor instalate, am crezut că am nevoie să învăț doar ca să îmi fac jobul cât mai bine și că asta este „suficient”.

Schimbarea a venit în momentul în care Universul a conspirat ca eu să ajung în mediul în care să încep să învăț că lumea pe care eu credeam că o cunosc este, în fapt, radical diferită și că ea este guvernată de cu totul și cu totul alte legi și principii.

Schimbarea a venit în momentul în care mi-am întors privirea înspre mine și înspre meta-programele conștiente și subconștiente din care mă manifestam și am început să le transform.

Și știți ce a fost cel mai interesant – că odată ce am mi-am oferit timp mie (deși la acea vreme nu am înțeles exact în ce proces aveam să intru și ce acțiune semnificativă întreprinsesem în viața mea – asta aveam să înțeleg mult mai târziu), timpul a devenit disponibil și viața mea s-a transformat radical.

Am început să înțeleg, cu pași mărunți la început, că în mine este cheia schimbării și că este pe deplin în puterea mea să îmi transform viața. Am înțeles că nimeni altcineva nu poate face treaba asta în locul meu și că a aștepta ca schimbarea să vină din exterior este doar o amăgire ce nu mă vă duce mai aproape de niciuna din intențiile mele.

Am înțeles, în acest proces de întoarcere spre interior, că, de fapt, nu timpul îmi lipsea, ci îmi lipsea înțelegerea faptului că aveam nevoie să ies din zona de confort. Îmi lipsea înțelegerea modului în care să încep acest proces și înțelegerea faptului că alegerile mele se îndreptau în direcția opusă scopurilor și obiectivelor mele tocmai pentru că îmi era frică și nu știam cum să părăsesc acea zona de confort (la început nu știam nici că trebuie să o fac).

Am înțeles cât de important este să investesc timp în mine, să învăț și să acumulez informații permanent și să le transform în cunoaștere punându-le în aplicare.

Am înțeles, ușor, ușor, cu câte greutăți mă încărcasem singură, de bună voie și nesilită de nimeni. Și când spun greutăți, nu mă refer numai la „grijile și problemele” vieții de zi cu zi. Mă refer și la multe obiective și dorințe pe care le purtam cu mine și care nu făceau mai mult decât să mă stoarcă de energie – să păstrez o anumită imagine în fața celorlalți, să fiu cea mai bună în job-ul meu ca ceilalți să îmi recunoască valoarea (această dorință mi-a adus tare multe neajunsuri până când am conștientizat-o), să fiu acel om care este mereu acolo pentru ceilalți, indiferent de nevoile și stările în care eu mă aflam și tot așa mai departe.

În momentul în care am devenit conștientă de toate acestea și am început să dau jos din lanțurile ce atârnau greu de gâtul meu, viața mea s-a transformat radical. Parcă peste noapte, am început să am timp pentru mine, timp pe care am înțeles și unde îmi este benefic să îl investesc. Relațiile s-au transformat radical și din viața mea au ieșit o grămadă de oameni care nu își mai avea locul în ea. Atitudinea mea fața de lumea care mă înconjura s-a transformat radical și cu cât am ieșit mai mult din zona de confort cu atât mai mult procesul de creștere și dezvoltare a luat amploare.

Așadar, amintiți-vă că dacă vreți cu adevărat să aduceți schimbări în viețile voastre nu de mai mult timp aveți nevoie, ci de determinarea de a ieși din zona de confort și de a privi cu deschidere, încredere și speranță necunoscutul ce se află în afara ei.

Caci frica de a nu mai fi în control și frica de a pierde sentimentul de siguranță sunt cele care fac să „nu ne găsim timpul” să accesăm informațiile care vor conduce la transformarea credințelor și valorilor noastre, a perspectivei asupra lumii și deci, implicit, a realității pe care o manifestăm.

Este deja un adevăr arhicunoscut acela că nu putem obține rezultate diferite acționând în aceeași manieră în care am acționat până acum și că problemele/provocările din viețile noastre le putem schimba doar schimbând abordarea care le-a creat de la bun început.

Și dacă și tu treci prin astfel de provocări în care timpul nu îți ajunge și ești nemulțumit de starea prezentă a lucrurilor, în care ai nevoie de susținere pentru a identifica zonele din viața ta unde este necesar să intervii și cum să faci acest lucru în mod cât mai ecologic și benefic pentru tine, dacă ai nevoie de susținere pentru a găsi în tine resursele care să te ajute să ieși din zona de confort și să îți transformi și extinzi orizonturile vreau să știi că nu este nevoie să treci de unul singur prin toate aceste provocări. Sunt aici să te susțin și să te ghidez pentru ca tu să îți găsești răspunsurile și soluțiile de care ai nevoie. Accesează secțiunea Coaching, alege tipul de susținere care ți se potrivește și fă o programare pentru o întâlnire unu-la-unu.

Îți mulțumesc. Te iubesc.

Peace of the I